Primul atac rasist impotriva emigrantilor romani stabiliti in Spania

Un oras situat la circa 25 de kilometri de Madrid a fost duminica dimineata scena primului atac rasist indreptat impotriva unei comunitati romanesti din Spania. In jurul orei 6, un pastor care trecea cu oile pe la marginea orasului Arganda del Rey a vazut o cladire incendiata si a anuntat politia si pompierii. O hala de 500 de metri patrati, fosta fabrica de mobila, transformata de trei ani in Biserica Evanghelica Emanuel, a romanilor stabiliti acolo, ardea din temelii. Preotul evanghelist si credinciosii au aflat de incendiu abia in jurul orei 7. O sala de curs in care copiii credinciosilor tineau sambata cursuri de limba spaniola a ars complet. In sala de rugaciune n-au mai ramas decat scheletele metalice ale scaunelor si scheletele jaluzelelor. Focul a fost atat de puternic, incat a topit metalul din instalatia de aer conditionat si statia de sonorizare. Steagul spaniol de la intrarea in biserica a fost ars. Focul s-a intins si la steagul roman, dar n-a apucat sa-l mistuie cu totul. Politia estimeaza ca au fost folosite substante inflamabile cu putere mare si ca incendiul s-a declansat in jurul orei 5,30. "Bine ca au pus focul dimineata, si nu noaptea, ca nu s-ar mai fi ales chiar nimic din biserica", ne-a spus pastorul, speriat de amploarea atacului. Pagubele - mobilier si obiecte de cult - se ridica la circa 25.000 de euro. Membrii comunitatii evanghelice povestesc ca au inceput sa primeasca amenintari de aproape un an. Injurii scrise pe peretii exteriori ai bisericii - "moarte strainilor" -, sicrie desenate, pietre si sticle aruncate in geamurile bisericii sau in parbrizele masinilor parcate in apropierea halei sunt incidente frecvente de un an. Mai mult, se inregistreaza in ultimul timp un numar ingrijorator de mare de romani batuti, scuipati sau injurati pe strada doar pentru ca au vorbit romaneste. "Acum o luna de zile, un roman venit sa caute de lucru a fost batut in parc. Persoane neidentificate inca l-au batut, i-au rupt mainile, picioarele si l-au aruncat in sant", ne spune Ioan Uifalian, un roman stabilit in Arganda del Rey de peste trei ani. Uifalian este in prezent patron al unei firme de constructii, dar inceputul a fost greu. A venit in Spania impreuna cu alti doi frati si cu mama, adus de niste escroci care i-au promis ca ii vor asigura un loc sigur de munca. A fost abandonat in Arganda del Rey, fara bani, fara haine. "Nu ne luasem aproape nimic cu noi - ni s-a spus ca in Spania este cald si bine, n-avem nevoie de nimic". A dormit cateva saptamani in parcul central din Arganda, acelasi in care dormea emigrantul roman cand a fost acostat si batut de cativa tineri pe care nu i-a putut identifica. Pana luni seara, autorii atacului nu fusesera inca identificati. Pastorul Bisericii Evanghelice Emanuel, un reprezentant al Bisericii Evanghelice din Spania, consulul Romaniei la Madrid si primarul din Arganda del Rey au discutat mai bine de o ora despre masurile care pot fi luate pentru a preveni inmultirea unor atacuri de acest fel. In Arganda traiesc in prezent 28.000 de spanioli si 3.000 de romani inregistrati legal. Numarul romanilor este insa mult mai mare - peste 2.000 lucreaza la negru si traiesc pe unde apuca. In ultimul timp, saptamanal, aproape 100 de romani debarca din autocare, microbuze si masini in statia de metrou din Arganda. In jurul statiei, mizeria si bisnita sunt infloritoare. Primarul sustine insa ca atitudinea rasista a catorva tineri care "vaneaza" romani prin parcuri nu poate fi generalizata la intreaga comunitate spaniola din Arganda. "Este un grup mic de circa 7-8 persoane, aparut de curand, ultranationalist, care trimite amenintari si zugraveste pe ziduri tot felul de cuvinte murdare la adresa emigrantilor. Nu suntem siguri ca ei sunt autorii incendiului de la biserica, dar asa banuim", ne-a spus primarul. Pentru a preveni un eventual conflict intre spanioli si romani, primarul a cerut comunitatii romane din Arganda sa mentina ordinea in statia de metrou si in parcuri, emigrantii fara casa si loc de munca reprezentand adevarate focare de infectie. Pastorul Bisericii Evanghelice Emanuel ne-a declarat ca deocamdata nu va cere masuri de protectie speciala, dar va cere ajutorul comunitatii evanghelice din intreaga Spanie. "Toti avem acte in regula, suntem recunoscuti oficial de autoritatile spaniole, este dreptul nostru sa traim linistiti. Nu stim cum vor evolua lucrurile. De mult timp am primit semnale cum ca spaniolii ar fi vociferat impotriva comunitatii romanesti - ca suntem prea multi veniti in Arganda, ca ne adunam sute de oameni la marginea orasului intr-o hala parasita, nu se stie de ce, ca avem masini prea scumpe pentru niste emigranti. Primarul ne-a asigurat ca n-avem de ce sa ne facem probleme si nu le-am dat atentie pana acum. Speram sa revenim la o buna intelegere cu spaniolii".

Trei comandanti bulgari de nave - arestati ieri de Parchetul Constanta

archetul Constanta a dispus, ieri, arestarea preventiva pe 30 de zile a comandantilor bulgari Dimitrov Atanasov, 32 de ani, Marilov Vasiliev, 34 de ani si Iordan Georgiev, 27 de ani sub acuzatia de braconaj. Alti doi comandanti bulgari de nave prinse saptamana trecuta - in timp ce pescuiau ilegal in apele teritoriale romanesti - de catre Politia de Frontiera Constanta au fost avertizati sa nu paraseasca localitatea, pana la finalizarea cercetarilor. In ambarcatiunile braconierilor bulgari, granicerii constanteni au gasit zeci de rechini, vinovatii spunand ca nu si-au dat seama ca au trecut de apele internationale. Autoritatile romane sunt decise insa sa nu mai tolereze "ratacirile" marinarilor certati cu legea. Fiind sarbatorile pascale, Arhiepiscopia si PTF au trimis celor 32 braconieri turci si 13 bulgari, retinuti in portul tomitan pe vasele pirat, oua rosii si cozonac.

Printul Charles, impotriva "Dracula Park"

Potrivit radio Europa FM, printul Charles, mostenitorul coroanei regatului Marii Britanii si Irlandei de Nord, considera ca realizarea "Dracula Park" in zona ar distruge situl traditional al Sighisoarei. Printul considera ca ar fi mai bine sa existe acolo un parc natural sau sa fie incurajate micile gospodarii agricole in sistem de agroturism, pentru a se conserva zona saxona din Transilvania. In replica, ministrul Turismului a declarat - potrivit aceluiasi post de radio - ca declaratia printului Charles reprezinta... o uneltire a fostei puteri.

Deputatul-balerin Dutu de la PRM implicat in batai de strada si urmariri cu tamponari

Un banal accident rutier, petrecut, vineri seara, in jurul orei 21, pe Splaiul Independentei, chiar in fata cladirii Tribunalului Municipiului Bucuresti, si in care a fost implicat deputatul Constantin Dutu, vicepresedinte al Comisiei de Cultura din Camera Deputatilor, a degenerat intr-o incaierare in urma careia putin a lipsit ca protagonistii sa ajunga in apele Dambovitei. Aflat la volanul autoturismului sau de teren, Mercedes, inmatriculat cu numarul B-19-SHO, deputatul Constantin Dutu, fost balerin, artist emerit, a tamponat usor un BMW cu numar de Republica Moldova (CEA 672), la volanul caruia se afla Pantelie Gicu, administrator al firmei SC "International Sport Management", firma lui Giovani Becali. Intr-un comunicat al Ministerului de Interne se arata ca autoturismul BMW ar fi aparut in fata Mercedesului condus de Dutu, schimband imprudent banda a doua de circulatie cu banda a treia, pe care rula masina parlamentarului. Soferii au oprit si au coborat din masini, intre ei avand loc o altercatie violenta. Dupa valul de injuraturi, parlamentarul a fost lovit cu pumnii si picioarele. Soferul BMW-ului s-a oprit doar cand deputatul Constantin Dutu a cazut pe carosabil. Fara nici un alt gest, Pantelie Gicu s-a urcat in masina, continuandu-si drumul, ca si cand nu s-ar fi intamplat nimic. La semaforul din fata Bancii Internationale a Religiilor, a fost ajuns din urma si tamponat pentru a doua oara de Mercedesul condus de Dutu. A urmat alt schimb violent de cuvinte. Parlamentarul a fost lovit cu pumnii in fata. El s-a dezechilibrat si a cazut langa gardul de pe malul raului Dambovita, lovindu-se la cap. Pana la urma, cei doi au ajuns la sediul Brigazii de Politie Rutiera, unde, atat ei, cat si martorii care au acceptat sa-i insoteasca au fost audiati. Cei doi soferi au fost condusi la IML, pentru recoltarea probelor biologice, in vederea stabilirii alcoolemiei si pentru constatarea leziunilor suferite de Constantin Dutu. In cauza s-a intocmit dosar de cercetare penala, care va fi inaintat ofiterilor de specialitate din sectorul 5 al Brigazii de Politie Rutiera. Pana vom afla concluziile anchetei, daca ele vor fi comunicate vreodata, am cerut si punctul de vedere al deputatului Constantin Dutu. Fiind vorba de un demnitar, modul in care se comporta in public este reprezentativ pentru clasa politica din care face parte. Poate un parlamentar sa coboare din masina pentru a face scandal si sa se ia la bataie cu un alt sofer? Poate el injura sau ameninta in numele institutiei pe care o reprezinta? A lovit si domnul Dutu, sau a fost numai victima? De ce l-a urmarit pe soferul BMW-ului? A vrut sa-si faca singur dreptate? Iata ce ne-a raspuns, ieri, deputatul Dutu, la toate aceste intrebari: "Toata intamplarea a fost premeditata. Am primit mai multe telefoane de amenintare. Lucrez impreuna cu doi generali de politie la un caz deosebit de grav. Este vorba de scoaterea peste granita a peste 26 de mii de femei (?!), care ajung sa se prostitueze in diverse state. Am ajuns sa descoperim lucruri incredibile. Chiar in ziua cand s-a intamplat evenimentul, am fost avertizat telefonic sa ma potolesc. Seara, cand am plecat de la Palatul Parlamentului, am observat ca sunt urmarit de masina care mi-a taiat, brusc, drumul. Intentia celui de la volan a fost sa ma arunce in Dambovita. Daca nu aveam o masina puternica, aceasta imi era soarta. Eu am coborat din masina pentru a verifica stricaciunile celor doua autoturisme, dar am fost imbrancit, injurat, lovit. Daca asa ceva i se intampla unui parlamentar, ce siguranta mai are omul de rand? Nu putem lasa lucrurile sa se termine astfel, mai ales ca n-am inteles de ce soferul BMW-ului a fugit daca eu eram cel vinovat. Am plecat dupa agresor si l-am blocat la stopul de la Banca Religiilor. Aici am fost din nou agresat si injurat, pe motiv ca ma amestec in "afacerile" altora. Culmea, la politie, au aparut in calitate de martori doi dintre pasagerii BMW-ului, un barbat si o femeie. Barbatul, imbracat intr-un tricou in dungi, este unul dintre cei care m-au lovit. Un alt lucru care m-a mirat foarte tare a fost comportamentul agresiv al soferului de pe BMW, atat in fata politistilor de la Circulatie, cat si in fata medicilor, la IML. Tot timpul, acesta injura si ameninta. Vreau sa va mai spun ca eu nu am lovit pe nimeni, nu am consumat bauturi alcoolice si imi displace violenta. Am plecat in urmarirea celor care m-au agresat pentru ca asa mi-a dictat instinctul. Nu puteam lasa lucrurile sa se incheie fara ca vinovatii sa fie trasi la raspundere". Am incercat sa cunoastem si punctul de vedere al celeilalte parti, Pantelie Gicu dar, atat la clubul Dinamo, unde am inteles ca acesta ar fi maseur, cat si la politie nu am putut obtine un numar de telefon la care sa-l contactam. Oricum, politia nu mai poate continua sa tergiverseze la nesfarsit solutionarea unor dosare privind accidente rutiere in care sunt implicati demnitari. Au trecut doua saptamani de cand deputatul PSD de Maramures, Luca Stefanoiu, a omorat un copil, pe trotuarul unei strazi din Baia Sprie. De atunci, nimeni nu a mai suflat o vorba despre stadiul cercetarilor, gradul de vinovatie, unde se afla dosarul, cine si cand va dispune in legatura cu trimiterea in judecata a autorului accidentului. De data aceasta, deputatul Constantin Dutu pretinde ca este o victima a agresiunii inregistrate pe soselele Romaniei. Confirma Politia aceasta versiune? Daca este asa, lucrurile sunt deosebit de grave, acest eveniment lasandu-ne sa intelegem ca politia, fortele de ordine in general, au pierdut nu doar controlul asupra strazii, dar, iata, nu se mai pot opune nici celor care atenteaza la siguranta reprezentantilor celor mai inalte autoritati ale statulu

Cozmin Gusa a cazut de pe cal

Vineri seara, medicii de la Spitalul Judetean Valcea au intrat in alerta. O echipa dintre cei mai buni specialisti de aici a fost solicitata la vila lui Ceausescu de la Olanesti, pentru a-i acorda ingrijiri medicale unui pacient care a cazut de pe cal. Pacientul nu era altul decat Cozmin Gusa, secretarul general al PSD, venit in Valcea pentru a-si petrece aici Sfintele Sarbatori de Pasti. Valcenii, gazde ospitaliere, i-au aranjat un program aparte secretarului general al PSD, care a inclus, pe langa vizitele la manastiri si la alte puncte turistice, o vanatoare de cocosi in Muntii Lotrului, precum si o plimbare calare. Probabil mai putin obisnuit cu astfel de animale, Cozmin Gusa a fost aruncat din sa. Organizatorii sustin ca nu i-au oferit pentru plimbare un cal naravas... Dupa spusele medicilor, "pacientul mai mult s-a speriat decat s-a accidentat". El s-a ales cu mici zgarieturi la brate, ceea ce nu l-a impiedicat sa-si continue vacanta de Pasti la vila lui Ceausescu de la Olanesti.

Infrangere zdrobitoare a extremismului

Infrangere zdrobitoare a extremismului. Aceasta este semnificatia majora a alegerilor prezidentiale din Franta. Liderul xenofob si extremist al Frontului National a atras impotriva sa 81,96 la suta din voturi. Francezii l-au reales, pentru un al doilea mandat, pe presedintele republicii, Jacques Chirac, care a anuntat formarea fara intarziere a unui guvern a carui principala preocupare va fi intarirea securitatii cetatenilor si pregatirea alegerilor legislative din 9 si 14 iunie. Adversarul sau, candidatul de extrema dreapta, Jean Marie Le Pen, si-a anuntat intentia de a continua lupta la alegerile legislative din luna iunie. Chirac (69 de ani) a obtinut 81,96 la suta din sufragii, potrivit rezultatelor definitive pentru Franta metropolitana ale Ministerului de Interne, iar Le Pen (73 de ani) - 18,04 la suta. Rezultatele din departamente si teritoriile de peste mari vor fi comunicate ulterior, in functie de decalajele orare. Este vorba de scorul cel mai mare obtinut de un candidat de la instaurarea, in 1962, a alegerii prin vot universal a presedintelui Frantei. Un record conjunctural, dar cu atat mai important, cu cat rata de participare la vot a fost ridicata, depasind 80 la suta, adica cu zece procente mai mult decat cea inregistrata la primul tur, de la 21 aprilie. Dupa anuntarea rezultatului, Chirac a adoptat un ton retinut. "Prieteni, in aceasta seara celebram Republica, o celebram ca de fiecare data cand ea castiga o victorie in istorie. Am auzit si am inteles apelul vostru pentru ca Republica sa traiasca, pentru ca Natiunea sa se regaseasca, pentru ca politica sa se schimbe", a declarat el. Referindu-se la scor, sinteza a voturilor de stanga si de dreapta, Chirac a continuat: "Ati depasit clivajele traditionale si mi-ati acordat votul, trecand pentru unii peste preferintele personale. Ma angajez cu prioritate sa reduc insecuritatea, sa liberez energiile economice, prin micsorarea poverilor care apasa pe intreprinderi, sa refuz discriminarea intre francezi si sa salvez sistemul nostru de pensii". Adversarul sau, Le Pen, a deplans "o infrangere usturatoare a sperantei franceze". "Victoria lui Jacques Chirac este o victorie echivoca, cucerita conform metodei sovietice, cu ansamblul tuturor fortelor sociale, politice, economice, mediatice etc.", a spus el. "Privim viitorul cu multa incredere si ne vom regasi fata in fata la alegerile legislative, caci, din cei 81 la suta ai lui Jacques Chirac, cati oameni vor vota (pentru el) la alegerile legislative?", a intrebat Le Pen. Pentru a impiedica avansul extremei drepte, stanga a votat masiv pentru Chirac, in ciuda puternicelor reticente fata de o persoana adesea citata in afaceri de coruptie pe vremea cand a fost primar al capitalei. Francois Hollande, secretarul national al Partidului Socialist, care, dupa demisia lui Lionel Jospin, va conduce socialistii la batalia legislativelor, a declarat, la randul sau: "Francezii au refuzat extremismul si intoleranta. In acest moment grav, ei au obtinut o victorie fara precedent". Responsabilul socialist a exprimat, de asemenea, speranta ca legislativele vor da o victorie stangii. Sondajele publicate si proiectiile facute de institutiile de sondaje arata insa o realitate mult mai nuantata. Astfel, viitoarea Camera a Deputatilor ar avea urmatoarea compozitie: Stanga (socialisti, comunisti, ecologisti) intre: 232 si 272 deputati; Dreapta, intre 271 si 331 deputati; Extrema Dreapta, intre 1 si 3 deputati. Pentru moment, presedintele reales nu are timp de asemenea considerente. O multime enorma, mai multe sute de mii de oameni, s-au adunat in Piata Republicii, loc preferat al manifestatiilor de stanga, in timp ce dreapta prefera, de obicei, Champs-Elysees sau Piata Concordiei. Piata Republicii s-a umplut de drapele tricolore si de o maree umana, dominata de populatia de origine maghrebiana sau africana. Lumea scandeaza: Chirac! Chirac!..., salutandu-l cu un tunet de aplauze pe presedintele reales, venit sa multumeasca alegatorilor. Peste tot cifrele arata aceeasi proportie extrem de importanta in favoarea lui Chirac. Chiar in localitatea natala a lui Le Pen, Trinite sur Mer, Chirac a intrunit 80 la suta din voturi. La Paris, Le Pen a totalizat abia 10 la suta. In strainatate, de asemenea, francezii expatriati au votat masiv Chirac, in Germania - 95 la suta, in Anglia - peste 90 la suta, in Liban - peste 92 la suta. Victoria presedintelui Chirac a atras imediat comentariile si mesajele de felicitare din partea premierului Blair, a cancelarului Schroeder, a regelui Marocului. Din cele 15 tari care formeaza Uniunea Europeana, raman inca guvernate de catre coalitii de stanga Anglia, Germania

Surd, mut si orb omorat de o masina

Un surdomut orb din comuna doljeana Ostroveni a fost accidentat mortal de un consatean al sau. Florin Ion, de 73 de ani, care toata viata a suferit de cele trei afectiuni, se deplasa regulamentar pe soseaua din comuna sa. Ion Dumitrescu, 35 de ani, conducand Dacia DJ-03-CCH, din cauza neatentiei l-a lovit pe batran, doborandu-l. Cercetarile continua pentru stabilirea vinovatiei conducatorului auto.

Doua dintre firmele lui Ede Erdely - pe calea lichidarii judiciare

Doua dintre firmele teparului "strategic" covasnean Ede Erdely, MTS SA Tg. Secuiesc si Zoocomp SA Sf. Gheorghe, sunt pe cale de a intra in procedura lichidarii judiciare. Aceasta a fost solicitata, printr-o actiune depusa la Judecatoria Sf. Gheorghe, de catre AJOFM Covasna, din pricina datoriilor de miliarde la fondul de somaj ale celor doua societati. Astfel, MTS SA Tg. Secuiesc are datorii de aproape 5,5 miliarde lei, la Zoocomp SA Sf. Gheorghe acestea cifrandu-se la peste 1,3 miliarde lei. Cum executarea silita a celor doua firme s-a dovedit imposibila, intrucat patrimoniul lor nu acopera valoarea datoriilor, AJOFM Covasna a solicitat instantei lichidarea judiciara a societatilor. Cu lectia tupeului bine invatata de la patronul Erdely, reprezentantul MTS Tg. Secuiesc a calificat cererea AJOFM drept "aducatoare de prejudicii de imagine" si a cerut - culmea! - ca Agentia sa depuna o cautiune de 30% - aproape 2 miliarde lei - din valoarea datoriilor reclamate!

Pesedistii brasoveni vor sa construiasca cea mai mare catedrala din Transilvania

Conducerea PSD Brasov a prezentat "oficial", joi dupa-amiaza, macheta viitoarei Catedrale "Inaltarea Domnului", ce ar urma sa fie amplasata in Centrul Civic al urbei de sub Tampa. Lansat in urma cu cativa ani de taranistii brasoveni - care au si infiintat, in acest scop, Asociatia "Catedrala Inaltarea Domnului" -, proiectul a fost preluat, recent, "din mers", de pesedisti, cu tot cu asociatie. Noul presedinte al acesteia, deputatul Constantin Nita, seful PSD Brasov, a vestit asistentei "sprijinul sigur al Guvernului pentru acest obiectiv" - al carui cost este estimat la circa 5,5 milioane dolari - fara a dezvalui insa la ce suma se va ridica acest sprijin. Cu o inaltime de 50 de metri, o lungime de 60 de metri, o latime de 40 metri, o capacitate de 2.000 de persoane si adapostind la subsol un muzeu de arta, o biblioteca, o librarie si sali de conferinte, viitoarea catedrala de sub Tampa ambitioneaza sa fie "cea mai mare din Transilvania", dezvoltand astfel Brasovul din punct de vedere al managementului ortodox", dupa spusa deputatului Nita.

Gheorghe Martin era cercetat penal pentru fapte deosebit de grave

Documente oficiale intrate in posesia redactiei noastre atesta, inca o data, daca mai era nevoie, ca numirea in functie a prefectului de Constanta, Gheorghe Martin, s-a facut in pofida celor mai elementare norme care se iau in considerare in astfel de cazuri. Astfel, pe langa postura de actionar, alaturi de fratele sau, Dumitru Martin, la nu mai putin de 20 de firme, care cumulau datorii vechi si consistente fata de bugetele statului (dar si de alte "posturi", cum ar fi aceea de patron al singurei firme abilitate de autoritatile locale sa se ocupe de salubrizarea orasului Constanta), Gheorghe Martin mai prezenta un motiv, extrem de serios, de incompatibilitate cu candidatura la conducerea Prefecturii, deci, cu calitatea de demnitar: el era cercetat penal pentru fapte deosebit de grave, dosarul aflandu-se in plina instrumentare. Asadar, cel care urma sa aplice legea in judetul Constanta, ca reprezentantul nr. 1 al Guvernului, era urmarit penal, in dosarul nr. 209/P/2002 de la Parchetul de pe langa Tribunalul Constanta. Dosarul ii avea drept "faptuitori" pe Gheorghe si Dumitru Martin si fusese demarat, inca din 2 aprilie 2001, tot de IPJ Constanta, care l-a transmis Procuraturii. Erau vizate urmatoarele capete: 1) savarsirea unor fapte cu caracter penal in procesul de privatizare SC Intertir SA Constanta (cumparata de fratii Martin - n.n.); 2) activitatea ilicita de instrainare a SC Piscicola Murighiol SA Tulcea (luata in chirie si apoi in leasing de aceiasi frati Martin); 3) prejudicierea SC Meconst SA Constanta, pe parcursul derularii contractului de prestare a serviciilor de colectare, transport si neutralizare a deseurilor de catre SC Polaris M. Holding SRL (firma apartinand celor doi "faptuitori", care beneficiaza si azi de contractul in exclusivitate cu Primaria Municipiului Constanta). Luand pe rand si analizand documentele aflate la dosar, procurorul sef de sectie Adina Florea stabileste ca trebuie efectuate nu mai putin de 17 "acte de cercetare penala", avand in vedere "natura infractiunilor sesizate, care, prin continutul lor legal si valoarea prejudiciilor, au consecinte deosebit de grave". Fara a intra in detalii, precizam doar ca procurorul indica, cu vadit profesionalism, unde trebuie cautate dovezile (la Primarie, la diverse societati, la banca etc.). Dosarul este trimis la IPJ Constanta, la data de 22 martie 2002, cu precizarea ca "dispozitiile cuprinse in prezenta ordonanta vor fi aduse la indeplinire pana la 15.07.2002". (Evident, era nevoie de timp pentru a efectua toate acele cercetari complexe cerute de procuror). Numai ca, intre timp, la 8 aprilie 2002, "faptuitorul" Gheorghe Martin este uns prefect de Constanta. La doar cateva zile, mai exact la 19 aprilie 2002, IPJ Constanta - Serviciul Politiei Economico-Financiare incheie "Referatul cu propunere de neincepere a urmaririi penale" (NUP) pentru fratii Gheorghe si Dumitru Martin. Practic, cele "17 acte de cercetare penala" solicitate de procuror sunt facute harcea-parcea (nici nu exista, practic, timpul necesar pentru deplasarea la locurile cu pricina, pentru cererea si primirea documentelor etc.), ofiterul insarcinat, lt. col. Dinut Doru, rezumandu-se la "documentele prezentate de Martin Dumitru", "procesele-verbale ale AGA de la Intertir SA", continutul unor "dosare civile aflate pe rolul instantei" etc. Nu sunt audiate toate persoanele indicate de procuror, nu se solicita nici o expertiza etc. In schimb, ofiterul face precizarea ca sesizarea "este o actiune de intimidare a SC Polaris M. Holding SRL pentru ca aceasta societate sa nu poata cumpara actiunile APAPS, detinute la SC Meconst SA, actiune care in prezent se afla pe rolul instantei" (asa este, actiunea e pe rol, in stadiu de recurs, dar adevarul este exact pe dos: profitand de noua postura, de sef al administratiei locale, prefectul Gheorghe si fratele sau, Dumitru Martin, forteaza nota, ignorand mersul justitiei si, cu sprijinul unor functionari de la APAPS - local si central - vor sa intre cu forta in societate - n.n.). Din pacate, cazul de la Constanta a devenit unul simptomatic pentru Romania anilor 2000. In ultima perioada, toti marii afaceristi care si-au cladit averea prin inselarea statului si, deci, a tuturor contribuabililor onesti, se cred curati ca lacrima doar pentru ca au cotizat si au intrat in partidul de guvernamant. Ajunsi, drept recompensa, intr-o functie publica, isi cedeaza, de forma, administrarea afacerilor, pentru o perioada mai lunga sau mai scurta de timp. Cu alte cuvinte, perfect constiente de potlogariile celui in cauza, autoritatile cer unui astfel de individ sa aplice in teritoriu exact legile pe care le-a incalcat cu nonsalanta ani de zile. Daca guvernul chiar doreste sa numeasca in astfel de functii oameni de afaceri, atunci ar trebui ca, inaintea deciziei sa fie verificata onestitatea acestora fata de statul roman. Altfel, numirea in functii, precum cea de prefect, nu poate fi catalogata in alt mod decat coruptie institutionalizata. Adica, mai direct spus, cedarea parghiilor puterii executive unor profitori, fara nici un fel de scrupule.Gheorghe Martin era cercetat penal pentru fapte deosebit de grave

In judetul Suceava vor disparea 300 de posturi din invatamant

Din ce in ce mai mult, in judetul Suceava, scoala se leaga de gard, cum se spune in popor. Nu mai putin de 300 de posturi din invatamant vor fi restructurate, incepand cu anul scolar viitor, intrucat cifra de scolarizare impusa de Ministerul Educatiei si Cercetarii este - asa cum declara Mihai Vitcu, seful Inspectoratului Scolar - "mult mai mica decat cea solicitata". Cele mai multe posturi ce vor disparea vor fi din licee, scoli profesionale si de ucenici. Situatia - apreciaza inspectorul general Vitcu - este deosebit de grava, deoarece doar 70 la suta dintre absolventii claselor a VIII-a vor putea sa-si continue studiile. Sute si chiar mii de copii vor ramane acasa. Daca pentru cei de la tara se vor gasi ocupatii in gospodariile parintilor, copiii de la orase nu vor putea fi angajati, fiindca nu au varsta corespunzatoare", a spus Mihai Vitcu.

Au sosit primii 250 turisti germani, din cei 5.000 anuntati

eri, pe Aeroportul constantean Mihail Kogalniceanu au sosit primele curse charter, prin compania Hondor, cu turistii germani care prefera sa petreaca 3 saptamani de concediu si cura balneara la Mamaia si Neptun. Este vorba de un prim lot de 250, din cei 5.000 contractati de agentia Latina cu firma Thomas Cook Neckermann. Majoritatea au fost atrasi de oferta extrem de atractiva facuta bazelor de tratament Doina si Savoy.

Armata Romana trimite din nou studenti la Saint-Cyr

Din acest an, Armata Romana trimite din nou studenti la Scoala Militara Speciala de la Saint-Cyr - cea mai cunoscuta scoala militara a Frantei, care pregateste ofiteri pentru fortele terestre. Durata cursurilor este de trei ani, iar pentru ciclul universitar 2002-2004 au candidat, din Romania, trei studenti in anul I de la Academia Fortelor Terestre din Sibiu. Rezultatul examenului va fi cunoscut in luna iunie a.c. Daca vor fi declarati admisi, studentii romani vor continua facultatea in Franta, dupa incheierea primului an universitar la Sibiu, iar la absolvirea Scolii de la Saint-Cyr studiile le vor fi echivalate cu cele din invatamantul superior militar romanesc. Scoala de la Saint-Cyr a implinit, la data de 1 mai a.c., 200 de ani de existenta, iar aniversarea ei a fost sarbatorita, ieri, si la Bucuresti, printr-o ceremonie organizata la Muzeul Militar National. Traditia ca Romania sa trimita studenti la Saint-Cyr a inceput in anul 1847 cu printul Grigore Bibescu, care a fost primul strain admis la Saint-Cyr. Traditia a fost insa intrerupta acum sapte ani, cand Romania a decis sa nu mai solicite Frantei burse la scolile de formare a ofiterilor, ci sa mareasca numarul militarilor trimisi la cursuri de specializare. Ultimii doi absolventi romani ai Scolii de la Saint-Cyr, care au terminat-o acum patru ani, sunt acum ofiteri in doua unitati de cercetasi-parasutisti din Romania. Reluarea procedurii de trimitere a unor studenti romani la Saint-Cyr s-a facut, in acest an, chiar la propunerea partii franceze.

Inspectoratul Scolar Hunedoara isi da girul pentru o scoala fara acoperis

Inspectoratul Scolar Hunedoara a infiintat pentru urmatorii patru ani o catedra didactica intr-o scoala de sat care nu are nici macar acoperis. Prima institutie pusa in fata faptului implinit si fortata sa finanteze reparatiile capitale ale imobilului din satul Poiana, comuna Balsa, unde anul acesta ar putea invata in cel mai fericit caz cinci elevi, a fost Consiliul Judetean (CJ) Hunedoara. Acesta a refuzat insa sa dea chiar si banii pentru plata lucrarilor deja executate pe parcursul acestui an, in valoare de 350 de milioane de lei. In anul 2000, in urma unei ierni in care stratul de zapada a depasit in zona un metru, acoperisul scolii s-a prabusit in intregime, iar apa si umezeala au intrat pana in salile de clasa. Potrivit declaratiilor primarului comunei Balsa, Simion Medesan, lucrarile de reparatii au inceput in primavara aceluiasi an, dupa ce Consiliul Local a avut alocate prin Fondul Solidaritatea 250 de milioane de lei. Primarul mai spune ca decizia de la acea data a fost una politica, fiind sustinut din solidaritate fata de apartenenta sa la aceeasi formatiune politica de actualul presedinte al Comisiei Economice din cadrul CJ Hunedoara, Ioan Alionescu. La ora actuala insa, elevii de gimnaziu s-au integrat si invata la unitatile de pe raza orasului Geoagiu, iar unii dintre parintii copiilor din Poiana sunt sceptici fata de oportunitatea redeschiderii acestei scoli.

Ministrul Justitiei, Rodica Stanoiu, dezinformata de Parchet si Inspectia Generala din MJ

Doua persoane, Doicaru Adriana si Doicaru Vlad (mama si fiu), au fost evacuate din locuinta de catre executorul judecatoresc Vasile Popa, fara ca impotriva acestora sa se fi pronuntat o asemenea sentinta. De aproape un an de zile, familia respectiva nu stie unde i se afla bunurile care au fost aruncate in camioane de salariatii firmei BRONEC. Acest caz a fost prezentat in ziarul Adevarul si a trezit atentia ministrului Justitiei, Rodica Stanoiu, din a carei dispozitie s-au efectuat o serie de verificari. Din proprie initiativa, Biroul de Presa al Ministerului Justitiei ne-a remis concluziile acestor verificari, care, de fapt, reprezinta dovada ca - atunci cand este vorba de interese de natura clientelara - ministrul Justitiei este dezinformat fatis de catre Ministerul Public si Inspectia Generala din cadrul Ministerului Justitiei. "Verificarile" facute de aceste doua institutii au stabilit faptul ca impotriva executorului judecatoresc Vasile Popa s-a depus o plangere penala la Politie in data de 28.08.2001, reinregistrata la Parchetul Bucuresti cu nr. 1593/P/2002, unde s-au luat toate "masurile care se impun pentru administrarea probatoriilor necesare solutionarii legale, temeinice si in timp util a cauzei". Chiar daca apreciem interesul manifestat de d-na ministru Rodica Stanoiu fata de cazul prezentat de ziarul Adevarul, suntem obligati sa ii aducem la cunostinta faptul ca subordonatii sai au dezinformat-o. In primul rand, mentionam ca nu s-au luat nici un fel de masuri pentru ca persoanele ilegal evacuate si deposedate de propria avere sa-si reintre in drepturi. In al doilea rand, precizam faptul ca impotriva executorului judecatoresc Vasile Popa au fost depuse mai multe plangeri (in mod surprinzator neidentificate de subordonatii d-nei ministru!), avand urmatoarele numere: 28141/20.07.2001 la Parchetul General de pe langa Curtea Suprema de Justitie, 63360/12.11.2001 la Ministerul Justitiei, 63660/20.11.2001 la Ministerul Justitiei, 191/G/22.01.2002 la IGP si 56986/3.04.2002 la Ministerul Justitiei.

Fiul si fiica deputatului gorjean Ion Florescu, implicati intr-un accident de circulatie

Mihai Florescu, fiul deputatului PSD de Gorj Ion Florescu, a fost implicat, luni dimineata, in jurul orei 5, intr-un accident de circulatie. Tanarul de 21 de ani, student la Universitatea "Constantin Brancusi" din Tg. Jiu, se afla la volanul unui autoturism marca Alfa Romeo, proprietate personala, venind de la Polovragi spre Tg. Jiu. Din declaratiile martorilor si spusele politistilor, la un moment dat in fata masinii a sarit un caine. Incercand sa-l evite, Mihai Florescu a pierdut controlul volanului, masina rasturnandu-se in afara carosabilului, pe DN 67, la km 62+200. In urma nefericitei acrobatii rutiere, autoturismul a fost avariat in proportie de 70%. In masina se mai aflau alti patru tineri. Conducatorul auto si Horatiu Gurita, de 21 de ani, student la Academia de Politie Bucuresti, au fost transportati imediat la spitalul din Novaci, dupa care au fost mutati la Spitalul Judetean din Tg. Jiu, Sectia Chirurgie. Cei doi au suferit multiple traumatisme, dar se afla in afara oricarui pericol, fiind in continuare sub supraveghere medicala. Ceilalti pasageri, Manuela Florescu, de 19 ani, eleva in clasa a XII-a la Colegiul "Tudor Vladimirescu", din Tg. Jiu, fiica deputatului, Remus Pop Manta, de 22 de ani, student la Universitatea "Constantin Brancusi", si Constantin Racu, de 21 de ani, student la Politehnica, s-au ales doar cu rani usoare. Politistii verifica si daca Mihai Florescu consumase bauturi alcoolice inainte de a se urca la volan.

Bricul Mircea - istoria unui veteran al Flotei

cum cateva zile, Nava-Scoala Mircea, mult mai cunoscuta sub numele de "Bricul Mircea", si-a inceput a treia si poate ultima tinerete. Mircea s-a desprins de la cheiul Santierului Naval Braila, avand ca prima destinatie Constanta. Aceasta dupa ce a suferit cea de-a doua reparatie capitala din lunga si aventuroasa sa viata. In varsta de 64 de ani si in cei aproape opt ani de la ultima sa iesire in mare, bricul Mircea a fost demontat, practic, piesa cu piesa, iar apoi remontat, costurile reparatiei capitale ridicandu-se la cifra de sapte milioane de dolari, cu 40 la suta mai putin decat daca ar fi fost reconditionat in santierul constructor din Germania. Bricul Mircea - Intaiul Putina lume stie, in afara de cei initiati, ca, de fapt, bricul Mircea este o corabie de tip barc, cu trei catarge, bricul avand doar doua, iar acest supranume i se datoreaza unei alte corabii, a carei denumire a fost tot Mircea si care a servit Marinei Romane ca nava-scoala timp de 56 de ani, pana cand stafeta a fost predata actualului purtator al acestui nume. Primul Mircea, adevaratul bric, a fost lansat la apa in 1882 la celebrul santier naval londonez "Thames Iron c-ie Worlds" si a fost botezat de catre ambasadorul Romaniei in Marea Britanie de pe atunci, Ion Ghica. Corabia, construita aproape in intregime din lemn de esenta tare, avea 36 de metri lungime, latimea de 7,6 metri si pescajul de 3,6 metri. Nava avea doua catarge, de aproximativ 28 de metri inaltime, si un numar de 14 vele insumand o suprafata de 500 de metri patrati. Bastimentul era dotat cu doua tunuri de 80 mm, doua tunuri de 37 mm si o mitraliera cu zece tevi. Nenumarate generatii de ofiteri de marina au primit botezul marii si s-au scolit la bordul acestei prime nave-scoala a Marinei Romane. Cea mai celebra "fapta de arme" a primului Mircea a fost infruntarea groaznicei furtuni din 1888 de pe Marea Neagra, atunci cand, cu un echipaj format in marea majoritate din adolescenti, elevi ai Scolii Copiilor de Marina, bricul Mircea a invins fortele dezlantuite ale Naturii luptand cu marea trei zile si trei nopti. Furtuna a scufundat atunci 40 de nave in Marea Neagra, bricul cu echipajul sau de copii acostand insa la Istanbul cu un catarg si bompresul rupte. Afland de aceasta incredibila performanta a modestei corabii romanesti, suveranul Turciei din acea vreme, sultanul Abdul Hamid, a ordonat repararea navei fara plata in arsenalul marinei otomane. Predarea stafetei s-a petrecut in mai 1939 la Constanta, atunci cand noul Mircea a sosit in tara. "Veteranul", care acum astepta cuminte la cheiul de onoare, a fost salutat respectuos de urmasul sau ce sosise in port. Urmasul Spre deosebire de batrana corabie careia i-a mostenit numele, noul Mircea are corpul si arborada in intregime din otel. Este de doua ori si ceva mai lung, masurand 84 de metri, e lat de 12,5 metri si "calca apa" 5,2 metri. Are trei catarge, trinchet, arborele mare si artimon, cu o inaltime de 44 de metri. Velele, in numar de 23, plus o randa de furtuna insumeaza 1750 de metri patrati. In plus, nava are un motor diesel performant, care, folosit atunci cand nu bate vantul, asigura o propulsie de 9,9 noduri. In prezent mai exista inca patru nave de acest tip care inca mai navigheaza. Asa-numitele "sister-ship" sunt: Eagle (SUA), Gorch Foch (Germania), Sagres (Portugalia) si Tovarisci (Rusia). Bricul Mircea, al doilea, a efectuat nenumarate marsuri de instructie in Marea Neagra, Marea Egee, Mediterana si Oceanul Atlantic in cei 64 de ani de viata. Doua au fost, insa, evenimentele care i-au marcat existenta. Primul s-a petrecut in 1965 in Golful Biscaya, in timp ce se afla remorcat spre Hamburg pentru prima sa reparatie capitala. Atunci a fost surprins de o napraznica furtuna, cu valuri de 13-14 metri si cu un vant de 165 kilometri pe ora. Cablurile cu care era remorcat s-au rupt. Doua remorchere frantuzesti si doua cargouri aflate in zona incearca sa-i salveze pe marinarii care se aflau la bord. Stupoare insa, francezilor nu le vine sa-si creada urechilor. Romanii refuza sa-si abandoneze nava. Dupa patru zile, un alt remorcher-salvator frantuzesc, Rinoceros 4, reuseste sa ia la remorca corabia si sa o duca pana la Brest, unde i se acorda "primul ajutor". Abia dupa vreo doua luni, nava ajunge la Hamburg, unde va sta in reparatii aproape un an. Pentru curajul si barbatia de care a dat dovada, echipajul bricului a fost decorat si recompensat substantial. Cel de-al doilea eveniment notabil din lunga sa viata, la fel de important, dar fara tragismul primului, a avut loc in vara anului 1976, atunci cand Mircea a intreprins cea mai lunga calatorie a sa, singura peste Atlantic, la Newport, in America, loc in care a participat la una din cele mai importante regate ale velierelor de clasa mare, in cinstea aniversarii bicentenarului Declaratiei de Independenta a SUA. In anii care au urmat, Mircea a mai efectuat marsuri de instructie, dar doar in Mediterana si Marea Neagra, in octombrie 1994 nava intrand pentru reparatii la Santierul Naval Braila. Initial s-a crezut ca reconditionarea nu va dura mai mult de doi ani, dar, din lipsa fondurilor, iata, durata a fost de sapte ani si sapte luni. Din nou la drum Pe 26 aprilie 2002, pentru prima oara dupa opt ani, Mircea a navigat din nou. Cu un echipaj de doar 37 de membri, plus o echipa a navalistilor braileni si o duzina de ziaristi, bricul Mircea s-a desprins din docul santierului brailean in uralele muncitorilor si suieratul sirenelor de pe navele din jur. S-a indreptat in aval, pe Dunare, spre Sulina si mai apoi spre Marea Neagra, unde urma sa efectueze niste teste denumite specific "probe de mare". Si la Galati, si la Tulcea, Mircea a fost intampinat de oameni adunati pe falezele oraselor dornici sa priveasca acest veteran al Flotei Romane. Foto: Valeriu TANASOFF

Actorii Teatrului "Luceafarul" din Iasi au transformat o biserica in scena

Situata in plin centrul urbei iesene, biserica Banu a fost transformata in Sambata Mare in scena pentru actorii Teatrului "Luceafarul". Patimile si Invierea lui Iisus Hristos au fost puse in scena in premiera nationala in Casa Domnului. Reprezentatia dramatica, intitulata "Ruga pentru anotimpurile noi", s-a desfasurat in fata enoriasilor bisericii, pe o scena improvizata. Scenariul a fost realizat de Cristina Anca Ciubotaru-Grozdan, dupa volumul de versuri omonim al lui Dumitru Spataru. "Au existat rezerve din partea Bisericii Ortodoxe, care, cred eu, ar trebui sa dea dovada de o mai mare deschidere", a precizat Cristina Anca Ciubotaru-Grozdan. Actorii Teatrului "Luceafarul" au afirmat ca spectacolul pus in scena de ei a fost un imn inchinat lui Dumnezeu, Sfintei Fecioare Maria si lui Iisus Hristos. Pentru scena Inaltarii, parintele-paroh Dumitru Merticariu a cumparat cativa scripeti amplasati in fata altarului. Parintele Merticariu a inclus biserica Banu intr-un program de manifestari cu caracter cultural: lansari de carte, expozitii de arta

Infractorul Tartaga - puscarias la Penitenciarul Codlea

ncepand de astazi, infractorul Dan Tartaga, care are de ispasit o condamnare de 3 ani si jumatate pentru ucidere din culpa, va deveni puscarias la Penitenciarul Codlea. Statut dobandit dupa o saptamana de sedere in arestul IPJ Brasov, unde a ajuns in data de 1 mai curent, cand s-a predat, dupa ce aflase ca tatal sau, Iulian Tartaga, a fost grav ranit in accidentul rutier pe care il provocase pe DN-13, soldat cu uciderea unui politist pensionar si vatamarea grava a sotiei acestuia. Predarea lui Tartaga junior a pus capat penibilei comedii cu "cautarea" acestuia - inclusiv prin Interpol - jucata de politistii brasoveni vreme de 5 zile. Timp in care - dupa cum a recunoscut insusi seful IPJ Brasov, col. Mircea Bucur, la unison cu mai-marele IGP, generalul Florin Sandu - s-a aflat, bine mersi, in urbea de sub Tampa, vazandu-si nestingherit de "rezolvarea unor probleme personale", sub nasul politistilor care se faceau ca il cauta de zor. Odata ajuns in arestul politiei, Tartaga a beneficiat de inca un "respiro", politistii avand nevoie de nu mai putin de o saptamana pentru a-i intocmi dosarul de trimitere la puscarie. In cursul zilei de azi, el va fi transferat, in sfarsit, la Penitenciarul Codlea, unde ar urma sa petreaca urmatorii 3 ani si jumatate. Lucru putin probabil insa, anticipeaza surse judiciare bine informate, potrivit carora urmatoarea miscare a lui Dan Tartaga va fi, chiar in aceste zile, o cerere de intrerupere a executarii pedepsei, pe motive medicale, care i-ar face imposibila suportarea regimului de detentie. Aceasta pana cand va iesi anuntata lege a gratierii unor condamnari, care va include, conform proiectului aflat la Parlament, si pedepsele de pana la 5 ani pentru ucidere din culpa...

Un tanar care a descoperit munitie neexplodata a fost premiat

Daniel Imbre (16 ani), din comuna Tamaseni, judetul Neamt, a descoperit ingropate in malul raului Siret cateva proiectile si focoase neexplodate, ramase din al doilea razboi mondial. Pirotehnistii Inspectoratului de Protectie Civila Neamt au izolat zona unde s-a descoperit armamentul, proiectile si focoasele urmand a fi neutralizate in poligon. Adolescentul a gasit armamentul impreuna cu alti amici, insa el a anuntat Postul de Politie Tamaseni. Motiv pentru care a fost recompensat cu bani, suma fiind, dupa spusele politistilor, confidentiala.

Tentatia totalitara a "pragmatismului progresist"

Saptamana trecuta, Der Spiegel a publicat un interviu cu istoricul britanic Timothy Garton Ash, care face doua afirmatii revelatoare. Comentand rezultatele dezastruoase ale stangii europene, el sustine, mai intai, ca atat social-democratii, cat si crestin-democratii germani, pe de o parte, si atat laburistii, cat si conservatorii britanici, pe de alta, sunt, in esenta, partide social-democrate si conchide ca "suntem cu totii social-democrati".
A doua remarca ii este prilejuita profesorului britanic de celebrul manifest semnat in urma cu sase ani de Jürgen Habermas si Jacques Derrida in care cei doi corifei ai stangii europene opuneau valorile "social progresiste" europene celor conservatoare americane. "Din acest punct de vedere, al sistemului de valori – comenteaza Garton Ash – Obama este cu siguranta un european".

Afirmatiile profesorului britanic sunt, desigur, false. Stanga a pierdut categoric si Europa e mai departe de a fi social-democrata decat a fost vreodata, iar Barack Obama din Chicago, Illinois, e cel putin la fel de "european" ca parintele sau spiritual, pastorul Jeremiah Wright. Dar, oricat de absurde si de autoamagitoare ar parea, sustinerile lui Timothy Garton Ash dau seama de o tendinta ce pare de neoprit in gandirea politica de stanga a zilelor noastre: cultul pragmatismului progresist. Cand Obama s-a instalat la Casa
Alba, partzanii sai – si asta inseamna cam 90% din masss-media americana – s-au grabit sa respinga acuzatiile de "socialism" aduse de conservatori presedintelui democrat, proclamandu-l pe acesta un "pragmatic", un lider interesat in primul rand de solutii eficiente
la problemele societatii americane si mai putin de clivajele ideologice traditionale intre stanga si dreapta.

Cand Garton Ash afirma ca atat laburistii, cat si conservatorii ar fi "social-democrati", el sugereaza ca exista un unic set de solutii la acelasi set de probleme si ca singura atitudine rationala este formarea unui consens transideologic sau post-ideologic prin care partide situate de o parte sau de alta a "vechilor" granite doctrinare sa se poata adapa neincorsetate de la izvorul comun al solutiilor "pragmatice".
In fond, pare de bun-simt. Pragmatismul este asociat cu utilitatea si eficienta, este atributul oamenilor de actiune care "fac, nu vorbesc", care rezolva probleme practice, nu se irosesc in dezbateri fara sfarsit. De aceea, pare dezirabila, ba chiar salutara, o coagulare a "fortelor progresiste" (prezicem o cariera stralucita acestui adjectiv in viitorul imediat) in jurul unui "centru" pragmatic, eliberat de balastul ideologic atat al dreptei, cat si al stangii dogmatice, situat in zona solutiilor, dincolo de politic.

Este o iluzie care contine un pericol grav pe masura imensei sale popularitati. Intr-o conferinta despre "Naufragiul utopiei" comuniste tinuta ieri, profesorul Vladimir Tismaneanu identifica mai multe componente ale acestei utopii, printre care obsesia pentru constructia "omului" nou, pretentia, niciodata demonstrata, a caracterului "stiintific" al socialismului sau salvationismul, obsesia utopiei comuniste de a construi, fie si cu forta, un paradis terestru pentru clasa muncitoare. Totodata, Tismaneanu aminteste si despre o alta aspiratie a totalitarismului comunist legata de "sfarsitului politicului". Este ceea ce am putea numi "dimensiunea pragmatica" a utopiei totalitare, desi asocierea dintre "utopie" si pragmatism pare sa fie contraintuitiva.

Atat comunismul, cat si fascismul au pretins ca vor construi o societate noua, care sa depaseasca vechile clivaje ale democratiei liberale intre stanga si dreapta. Ambele totalitarisme ale secolului 20 au sustinut ca ofera solutii practice la problemele oamenilor cu mijloacele stiintei, solutii "punctuale" situate "dincolo de politic". Or, daca nu exista decat un singur set de solutii la problemele unei societati si acestea se pot determina stiintific, atunci dezbaterea politica si eventualul angajament civic nu mai sunt necesare. Nu avem decat sa gasim tehnologiile cele mai bune
, adica cele mai eficiente, si sa deschidem un vast santier de inginerie sociala pentru a realiza progresul. "Transgresarea" ideologiilor clasice in numele "pragmatismului" progresist contine, asadar, in sine pericolul teribil al totalitarismului.

Proba este simpla: oricine s-ar indoi de legitimitatea solutiilor pragmatice propuse de elita conducatoare nu poate fi decat nebun (numai o fiinta irationala nu poate vedea utilitatea acestora) sau rau intentionat, un dusman al societatii, al viitorului si al progresului.
In fata acestei ofensive agresive a pragmatismului este necesara o regrupare in jurul valorilor liberale si in primul
rand a responsabilitatii individuale. In mijlocul atator planuri marete de a reconstrui o lume fara politic, uitam ca lumea este facuta din indivizi, nu din clase sau din mase, si ca cel mai adesea indivizii gresesc. De aceea nu exista ceva de felul solutiilor infailibile, self-evidente, care sa fie impartasite de toata lumea. Nu exista decat optiuni limitate care trebuie puse in dezbatere si negociate. Un alt efect al pragmatismului este dezangajarea civica.

Daca eficienta este cea care ne ghideaza, atunci angajamentul cetatenesc "diletant" nu este bine-venit. Treburile societatii ar trebui lasate in mainile elitei birocratice care sa rezolve lucrurile cu maxima "expedienta". Aceasta situatie se poate vedea cel mai bine la alegerile europene, unde daca nu ar exista temele nationale, nimeni nu ar veni la vot. Aceasta este batalia ideologica din zilele noastre si, ca intotdeauna, liberalismul pare lipsit de stralucire si fragil.

Din curiozitate. Cum verificati notele de la orale?

Dupa cinci zile de alergatura prin curtile liceelor in care se desfasoara examenul de Bacalaureat, ziaristii au fost surprinsi de un aspect, pe care il putem aprecia ca fiind o adevarata premiera nationala. Ca un facut, si candidatii, si parintii acestora au evitat sa vorbeasca despre bani
sau, mai elegant spus, despre fonduri pentru protocolul de la examen. In sfarsit, nedumerirea a durat pana cand o absolventa de liceu a spart gheata si, enervata de insistentele noastre, ne-a taiat-o scurt, spunandu-ne ca elevii au fost instruiti in timpul ultimelor ore de clasa sa nu scoata o vorba despre bani si alte asemenea chestii, in discutii cu necunoscutii. Asadar, experimentatii directori si diriginti au venit cu lectia invatata din anii trecuti si si-au luat toate masurile de precautie, apeland la amenintari de felul ca, daca nu taceti, o sa dati Bac-ul si in sesiunile urmatoare, pana iesim la pensie. In consecinta, principala indicatie a fost sa se mearga pe burta, deoarece numai asa se vor acorda note foarte bune
, dintre cele la care nici nu au visat elevii in toata viata
lor scolara (primele rezultate de la orale s-au si vazut ca nu coboara sub 8,00, situatie ce a pus deja in priza corpul de control
al ministerului), ca apoi promovabilitatea sa fie de 99,99%, ca si asa nu se va mai verifica nimic dupa aceea si ca numai vorbele sunt de nasul celor de la minister. Din toata aceasta tevatura legata cu ata alba, am retinut ca principalii vinovati in strangerea de fonduri sunt parintii, adica comitetul acestora pe fiecare clasa si liceu, care s-au ocupat cu stoicism pentru a asigura un viitor luminos tinerelor odrasle, atat de bine pregatite pentru urmatorul ciclu, cel universitar. Nu prea vedem cum se poate verifica corectitudinea notarii de la probele orale.

Curvele cu satelit şi matroana Ridzi

utorităţi care să-şi facă imagine şi campanie pe bani publici am mai văzut. Dar este pentru prima dată când dezvăluirile de acest gen ridică mari semne de întrebare asupra unei părţi importante din media.

Cazul Ridzi vă este deja arhicunoscut. Valuri de cerneală au curs pe marginea mizeriei făcute pe bani publici de către ministrul Tineretului şi Sportului. N-am văzut însă pe nimeni, din ceea ce am citit eu - şi îmi cer în avans scuze autorilor care, poate,
mi-au scăpat - să pună serios şi problema celeilalte părţi implicate: televiziunile. N-am văzut pe nimeni care să denunţe jegul gros de pe obrazul acestora, la fel de gros ca şi jegul de pe obrazul MTS.

De fapt, mie cazul mi se pare mai interesant din acest punct de vedere, al deconspirării televiziunilor, decât din perspectiva potlogăriilor doamnei ministru. Autorităţi care să-şi facă imagine şi campanie pe bani publici am mai văzut. Dar este pentru prima dată când dezvăluirile de acest gen ridică mari semne de întrebare asupra unei părţi importante din media, respectiv cinci televiziuni: Antena 1, Antena 3, Realitatea TV, PRO TV şi MTV.

Toate apar în dosarul
cazului cu „ştiri“ şi „reportaje“ difuzate contra cost despre evenimentele organizate de MTS pe 2 mai, „Ziua tineretului“, pe lângă publicitatea oficială. Mecanismul a fost simplu. MTS a cerut şi a primit, în plus
faţă de publicitatea plătită, „popularizarea“ editorială a evenimentului. Adică publicitate mascată. Ştiri şi reportaje de care au beneficiat Monica Iacob Ridzi şi prietena ei, Elena Băsescu. Ştiri şi reportaje pe care tu, telespectatorule, în naivitatea ta, le-ai crezut pure produse
editoriale generate de decizia redactorilor în urma relevanţei publice a evenimentelor. De fapt, „interesul“ editorial a fost stimulat de zecile de mii de euroi de la buget pe care televiziunile

i-au înghiţit cu nesaţ. Şi, deşi reprezentanţii televiziunilor se ascund, la CNA, în spatele firmelor
intermediare cumpărătoare de spaţiu publicitar, impostura este evidentă. Şi ruşinoasă. Deşi obrazul e gros! La fel de gros ca al doamnei ministru, atunci când eşti capabil să aduci o justificare de genul „a fost decizia noastră editorială!“, precum a făcut la CNA un directoraş-trepăduş de pe la Realitatea TV, Cătălin Popa pe numele său.

Care este, în acest caz, diferenţa dintre televiziuni şi ministresa Ridzi? Niciuna! Primele şi-au umflat buzunarele făcând pe domnişoarele neprihănite, iar cea de-a doua şi-a atins scopurile. Totul pe bani publici. Curvele şi matroana. Toate într-un imens bordel numit România. Iar morala ştiţi care este? Aceea din povestea cu hoţul care strigă hoţii. Adică, dacă ar fi fost în locul doamnei ministru, probabil că „onorabilii“ televiziunilor care au acceptat plata murdară ar fi procedat absolut la fel.

Au cacarisit bugetul

Cu un guvern care baleiază în doar câteva zile între penal şi penibil mă tem că înfiinţarea Consiliului de Raţionalizarea Cheltuielilor Publice nu este decât un nou episod dintr-un film prost, cu buget redus
şi final neaşteptat.

În doar o săptămână, graţie presei, am aflat cum fac mişto de banul public Ridzi şi Nemirschi, de unde se vede că asprimea bugetară se aplică tare selectiv. Praful şi pulberea s-a ales din bugetul aspru cu prezentul şi responsabil cu viitorul. La asta se adaugă incredibile întâmplări cu prostănaci şi tâmpiţi ce-şi folosesc funcţiile executive în stat pentru reglări de conturi personale în dispreţul bunului-simţ şi, foarte probabil, al legii. Se demit şi se tachinează între ei pe baze zilnice şi sunt convins că ce-a ieşit în public reprezintă doar o mică parte din numerele de circ perpetuu la care ne-au cumpărat bilete cu împrumut de la FMI şi Comisia Europeană.

Uşor jenat de această stare de fapt, preşedintele Băsescu şi-a arătat revolta: “Înseamnă că nu avem priorităţi în alocarea banilor
publici.

Originea risipei se află într-un comportament politic de natură populistă şi în lipsa de transparenţă a modului de stabilire a priorităţilor bugetare”. Tare prost trebuie să se fi simţit dl Pogea la acest atac direct la capacităţile sale administrative, mai ales că reproşul este aidoma celui făcut de opoziţie la moţiunea pe buget. Atunci, preţiosul nostru ministru al Finanţelor i-a alungat pe contestatari acuzându-i de lipsa celor mai elementare cunoştinţe economice. Acum să vă vedem, domnule ministru al Finanţelor, când şeful direct a prins din zbor indicaţia şefului lui, iar dvs. veţi fi un soi de anexă la Consiliul de Raţionalizarea Cheltuielilor Publice (CRCP). În mod normal, umilinţa ar reclama o demisie, însă aluatul din care par să fie zămisliţi miniştrii noştri exclude asemenea ingrediente.

Acest CRCP, o instituţie ciudată şi cred oarecum pe deasupra legii, pentru că înţeleg că execuţia bugetară nu prea mai e obligatorie
(dar ce e legea în România?), ar trebui să aducă raţiunea în cheltuielile statului? Păi, prima măsură raţională pentru raţionalizare ar fi desfiinţarea Ministerului Tineretului şi Sportului nu pentru că închiriază scânduri cu ziua la preţuri de apartament, ci pentru că nu exista pe vremea când Boc
făcea roşu în gât editând perfect fraze la adresa risipei bugetare a fostei guvernări. La o şedinţă viitoare, dacă are curaj, ar trebui să urmeze decesul celuilalt minister născut din nevoi clientelare, dar cred că aici dl Boc, şeful raţionalizării, n-are nici loc de-ntors, nici land of choice.

Oricum, trebuie înţeles că bugetul e tare cacarisit. Spune acest lucru, cu cuvinte diferite, Andreea Vass via
Radio France International, care, pe baza unor date ce scapă cunoaşterii comune, ştie că economia românească va scădea cu 9% în trimestrul doi şi, ca atare, din două, una, ori trebuie scăzute cheltuielile, ori majorate veniturile. Cum, cine e Andreea Vass? Consilier personal pe probleme economice al dlui Boc, fost consilier al consilierului Stolojan, doamna certată de EBA, din cauză de PPE, pe baza unui mail trimis de un ungur cu care ar fi bârfit despre nepotism şi căreia i s-a spart casa etc...

Antiselecţie

ntr-o recentă intervenţie publică preşedintele Băsescu le-a cerut partidelor „să atace reformele structurale chiar dacă e an electoral şi criză economică“. Asta-i bună! Dl Băsescu o fi crezând în ce spune? Sau execută un ritual electoral? Cine să facă reforme structurale? Cei care nu le-au făcut în 20 de ani? O fi PSD vreun partid reformist care s-a abţinut până acum de la reforme doar fiindcă nu s-a gândit nimeni să i le ceară?
O fi PD-l vreun reformator timid care s-a sfiit să-şi arate reformismul în public şi aştepta doar o criză pentru a ataca structurile? A devenit PNL personificarea reformei - şi nu oximoronul ei, curat murdar cum este? Decât să atace reformele, politicienii preferă să se atace între ei acuzându-se că nu le-au făcut - mai ales că s-au obişnuit cu atacurile: „e preferabil să-ţi spună tâmpit un duşman decât să-ţi spună prostănac toţi colegii“ a recunoscut dl Berceanu explicând de ce nu s-a simţit jignit de duşmanul Dragnea. Căci duşmanul ce priveşti nu e om de rând, el este Banul
zonei olteneşti. Sigur că e mai rău când te laudă adversarul (cum a păţit dl Crin Antonescu din partea dlui Iliescu ale cărui elogii şi insulte sunt egal de nefaste) pentru că te suspectează lumea de relaţii netransparente. Or s-a dovedit că relaţiile netransparente merg mult mai bine la noi decât cele transparente. Toate transparentele (CDR, Alianţa DA şi Pactul PDL-PSD) s-au lăsat cu scandaluri, bătăi şi indiscreţii. În schimb netransparentele (coaliţia 322) merg ca unse. Întâi fiindcă au farmecul amantlâcului apoi fiindcă originea multora dintre parteneri este netransparentă şi „clasificată“ şi, în fine, fiindcă netransparenţa e baza prosperităţii. Altfel de unde-ar avea atâţia bugetari averi atât de mari? Guvernul Boc
pierde în fiecare zi câte-un ministru, ba la DNA, ba la ANI, ba la TV: luni Ridzi, marţi Nemirschi, miercuri Stănişoară. Până şi proaspătul director de la Otopeni a fost schimbat după 5 zile tot din motive
de dosar penal. E clar că partidelor le e din ce în ce mai greu să-şi găsească oameni competenţi (rezultatul antiselecţiei practicate ani de zile) şi fără dosare
în justiţie. Aşa că acum singurul mod în care se mai atacă reformele structurale este destructurarea: avocaţii filozofilor materialişti Năstase, Păcuraru şi Morega vor să desfiinţeze DNA. Bună idee! Să se termine odată cu hărţuirea corupţiei! Vorba ceea, numai cine nu fură, nu greşeşte. Dar nici nu răzbeşte. Şi cu uşurinţă de toate se scârbeşte.
Antiselecţie